si dimineata-mi bate-n geam .
e ger . iar ceata , imi strecoara un fior
si cu mare nepasare , pornesc incet la vale .
abia zaresc copaci dezgoiti , ce au ramas singuri si tristi .
si ma strecor usor prin jurul lor ,
s-ascult ce vor...
si tot ce-aud , e doar un murmur si-un oftatoftat ,
si adierea unui vint crispat ,
ce leagana in drumul lui , ultimele frunze care cad ...
e trist , dar toate au un rost ...
si ma trezeste din visare , un filfiit de aripioare .
ce s-au oprit in jurul meu , pe ramura unui castan ...
singur si el !
si sunt doi porumbei , ce s-au oprit din zborul lor ,
si se-ncalzesc , si gunguresc , iar eu stau si ii privesc .
si ma gindesc pasind agale , ca fara dragoste , totul dispare !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu